O mieluşică superbă creţălaie a venit pe lume în Ajunul Crăciunului, în ieslea verişorilor mei. Este o minunăţie şi aşa de mult ne-am bucurat de ea! Priviţi-o! Are două zile doar şi este atât de fragilă!
Tag Archives: Craciun
Un header cu atitudine de Crăciun!
M-am săturat de văicăreli. Şi ce dacă e Crăciunul şi nu ai tot ce ţi-ai dori pe masă! Gândeşte-te la ce ai în suflet şi în minte, luptă să construieşti şi poate la anul, dacă eşti bun, vei avea! Copiii din imagine sunt rezultatele Google-ului pentru copii săraci. Acestea sunt nişte imagini care ar trebui să vă spună cât de norocoşi sunteţi că aveţi o casă caldă şi o bucată de pâine, o familie alături şi mulţi prieteni în jur. Asta e tot ce contează. Nu vă mai faceţi griji inutile şi deschideţi-vă mintea să faceţi lucruri bune.
Fericirea e în #bucuriisimple
Optimismul meu îşi caută motive în bucuriile simple. Săptămâna aceasta, voi privi mai atent prin jur şi vă voi relata întâmplări care mie îmi lasă un zâmbet pe buze.
Azi am avut parte de două întâmplări, pe care am bucuria de a vi le împărtăşi.
În metrou, un puşti era fericit c-a primit de la Moş o carte cu poveşti. Era încântat că poate citi şi Hanul Ancuţei acolo. Mama lui îi analiza carnetul cu note şi zâmbea satisfăcută.
Mai apoi, la bancomatul de la BCR, o altă mămică, însoţită de fetiţa ei care purta un paltonaş roşu superb, îşi verifica contul. Cea mică s-a ridicat pe vârfuri, a arătat spre locul de unde ies banii şi zice: şi pe aici iese Moşul?
Voi ce bucurii simple aţi întâlnit în ultima vreme?
Guest: O poveste de Crăciun @Semanticus
Crăciunul lui Pic, un motan care a fost altceva
@Semanticus
Am rupt a șasea foaie. Parcă am numai pisici în cap. Nu pot să scriu o poveste liniștit! Nu găsesc nimic! Aveam și poze cu Pic de la ultima noastră întâlnire din ajunul Crăciunului. Să mai caut prin fișe. Este motan? Da. Se comportă cam aiurea? Oho! De la o vârstă foarte fragedă. Nu avea nici 4 luni de viață când a intrat în vechiul televizor cu lămpi al stăpânei. Aceasta nu s-a supărat, i-a întrerupt doar puțin ora de pian ținută zilnic. Cea mai bună lecţie pentru motani se aplică atunci când sunt ținuți de coadă, cu capul în jos. “Pic! Uită-te la tine! Ai ajuns și reparator de televizoare! O pisică nu poate fi altceva!“, i-a spus stăpâna. Așa electrizat, cu blana băț, arăta ca o perie de pantofi. Nu, adică de ce să nu poată fi și altceva?
Cum să scriu povestea asta de Crăciun despre un motan electrizat? Hai să o spunem pe șleau, Pic vorbea. Continue reading
Crăciunul meu
Mă bucur din suflet pentru că am ajuns cu bine până în acest moment. Mă bucur pentru că am reuşit să fac aseară brăduţul, că am reuşit azi să fac sarmale şi alte bunuţuri. Mă bucur că pot sta liniştită într-un cuib cald şi curat. Îmi pare puţin rău că nu pot fi alături de toţi cei dragi mie, dar sunt cu ei în suflet.
Nu vreau să mă mai gândesc la ce urmează. Doar mă bucur de fiecare lucru mărunt şi frumos din viaţa mea. Paşi mărunţi şi privirea-nainte cu sufletul deschis.
Trebuie să vă spun că Moşul cel bun a citit cum era să-mi rup gâtul pe gheaţă şi mi-a dăruit o pereche de cizme zdravene pentru care sunt foarte fericită. Ca atare, am făcut şi o faptă bună şi am dus sticlele din plastic la reciclat.
Urările mele calde tuturor celor care au ajuns cu cititul până aici. Ştiu că o faceţi des pentru că sunteţi prietenii mei şi, drept mulţumire, vă las să vă distraţi cu brăduţul meu dansator şi să visaţi la noapte bunătăţile mele. Vă aştept cu drag să le şi gustaţi.
Bonus, vă arăt colţul meu preferat din casă şi o surpriză care sper să vă amuze. Crăciun minunat!
Renii mei favoriţi
Miluş, Edi şi Toniţa. Mă bucur nespus pentru zâmbetul lor. Faceţi copiii din jurul vostru fericiţi! Aşa va fi sărbătoare!
Vremuri dalbe
Afara-i un alb îngheţat, maşinile-s blocate, în casă-i cald curat şi miroase a bucate gustoase. Iar în suflet florile-s dalbe.
Curăţenie generală
Azi este ziua curăţeniei de Crăciun. Ordine generală. Mai devreme, pe când scuturam pervazul de zăpadă, o vecină care trecea pe stradă, bucuroasă că mă vede, mi-a zis: Crăciun fericit, domnişoara Mihaela. A fost amuzant. Dar, deşi sună frumos, sper totuşi să nu rămân domnişoara Mihaela ever. :))
Până mâine voi termina curăţenia şi apoi mă duc după brăduţ.
Cum mi-am petrecut Crăciunul 2007
Au trecut două săptămâni pline, pline de lacrimi, cu dezamăgiri, cu prea puţină bucurie de Crăciun. În timpul acesta am învăţat că viaţa se joacă ping-pong cu mine, dar am simţit că de fiecare dată până acum m-a lăsat să câştig.
M-am convins că şi la vârsta asta pasiunea are picioare scurte şi că inflamaţia primelor zile de îndragosteală trece mai repede decât o amigdalită, doar cu un pahar cu apă rece.
Am învăţat că există prieteni de-o viaţă, prieteni de conjunctură şi prieteni de o secundă. Mi-am dat seama că pentru prietenii din interes, Crăciunul nu există. Am rămas dezamăgită să aflu că cineva în care credeam şi căreia i-am dăruit o bucăţică din suflet nu a putut
să-mi asculte urările de Crăciun doar pentru că nu am putut fi de folos într-un anumit moment. Mi-a replicat asta în semn de recunoştinţă. Crăciun cred că a iertat-o, aşa şi eu. Nu vreau să ajung, precum am simţit unele cunoştinţe, să fiu atât de rece încât să nu răspund unui mesaj de felicitare, poate de teama de a nu mă apropia prea mult de acea persoană, care mai apoi să mă facă să sufăr.
Pe de altă parte am rămas plăcut surprinsă să mă ducă la urgenţă, la câteva zile de la Crăciun, o veche prietenă şi mi-am dat seamă că nicio faptă bună din trecut nu rămâne nerăsplătită. Îi mulţumesc pentru că gestului ei. Nu numai că mi-a dat un colac de salvare cât priveşte starea de sănătate, dar gestul m-a încurajat că încă mai merită să mai crezi în prieteni.
Mi-a venit să spun că de Crăciun nu am avut multe bucurii. Dar revederea cu prieteni vechi şi faptul că am stat alături de mama mai mult timp (în care am beneficiat de cel mai bun tratament din lume, răsfăţ nelimitat) sunt comori adevărate. În plus, am dormit, am dormit mult. Nu numai pentru că am fost bolnavă şi simţeam nevoia să zac, dar am dormit în cuibul meu de ani de zile, unde las tot ce-i trist şi de unde mă încarc cu bucurie.
Am trecut un Crăciun trist, dar Cineva m-a învăţăt că orice obstacol greu pe care mi-l pune în cale, este doar o încercare să vadă cât de rezistentă sunt în faţa binelui ce va urma.
