Acesta este un spaţiu public unde se emit informaţii şi opinii, ceea ce recomandă să aveţi un limbaj corespunzător. Pentru cuvinte grele la adresa conţinutului, subiectelor şi subiecţilor sau chiar referitoare la autori, vă rugăm să apăsaţi BUTONUL ROŞU plasat la finalul fiecărui text, care vă va deschide un spaţiu destinat special manifestărilor de acest fel.
Continue reading
Tag Archives: vechi şi noi
Cârcoteala după lansarea #Digi24
- A fost joi, iar flacăra violetă a ars intens în timpul lansării Digi24. Pe site s-a văzut înfiorător transmisia live, cam ca în imagine.
- Premierul Ungureanu a fost invitat de onoare şi a rostit două cuvinte de laudă: “sper că va fi o televiziune pe măsura aşteptărilor noastre. nu politice, evident”.
- Nea Oprea, the big bo$$, s-a bâlbâit niţel când a venit vorba că noul post de televiziune NU va fi un fi unul politic. Şi a subliniat de câte ori a putut, cam o dată la 3 secunde, cuvintele echidistanţă, echilibru, corectitudine. Amuzant până mi s-a aplecat stream-ul.
- Acelaşi cuvânt cheie – echidistanţă – în gura tuturor moderatorilor. Vom fi echidistanţi, vom fi echidistanţi, vom fi echidistanţi, de parcă i-ar fi pedepsit cineva să repete chestia asta de 100 de ori. Domnilor, NU EXISTĂ PRESĂ LIBERĂ ŞI ECHIDISTANTĂ ŞI NICI PROŞTI CARE SĂ VĂ CREADĂ. Este un clişeu care apare la fiecare lansare de presă. Toţi vor să fie echidistanţi pentru că în realitate aceasta este sintagma ideală după care se ascund de fapt politicile partizane. Lăsaţi măcar faptele şi jurnalele să dovedească profesionalismul. Fie el şi cel partizan.
- Acum şi o parte bună. Mi se pare că au totuşi emisiuni bune. Tot e puţin bine dacă şi-ar spăla viitoarele păcate politice cu ceva cultură şi oameni cu adevărat frumoşi. Măcar să facă puţină concurenţă la România Cultural dacă nu le iese cu ştirile.
UPDATE:
Acum, vorbind în limbaj 2+n.0, site-ul a fost o mare varză în ziua lansării. Nu tu stream live care să funcţioneze bine de la început, erori cu duiumul – două exemple mai jos:
Pe Twitter, contul este mort, iar pe Facebook piaristele cred că şi-au făcut fiecare câte o pagină, că altfel nu-mi explic: prima, a doua. Şi unde mai pui că pe site NU EXISTĂ nici măcar o integrare a uneltelor de sharing în spaţiul virtual. Souşăl media, frăţicăăăă!!!
Revin dacă îmi mai amintesc sau descopăr vreo porcărie notabilă. Aaa, iar era să uit. S-au jucat cu un fel de hologramă, a fost de impresie, dar s-a mai făcut prin alte părţi.
Discursul lui Băsescu către ambasadori în vreme de revoltă pe TV
Revin cu imaginile de la RTV
Marea digitalizare, în 2012
Prezenţa pe Twitter a unei naţiuni are probabil de-a face şi cu nivelul de trai şi cu puterea de cumpărare.
Presa scrisă nu moare. Nu trebuie să o confundăm presa pe hârtie cu presa scrisă. Presa tipărită pierde greutate deoarece noile tehnologii şi criza financiară reduc volumul publicităţii. Faptul că tinerii citesc ştirile mai mult pe Internet decât pe hârtie ne arată calea, iar publicitatea este conştientă de acest lucru.
Este o prostie să spui că bloggerii şi jurnaliştii sunt două lucruri diferite. (…) Jurnalismul digital poate vinde spaţiu publicitar la ora la care vrea clientul, ştiind unde locuieşte cititorul şi dacă este bărbat sau femeie. Aceste avantaje fac ca tot mai multă publicitate să se mute pe online şi mai puţin în ziarele tipărite sau în reviste.
Tinerilor care îşi caută de muncă în presă le spun atât: nu vă faceţi un CV, faceţi-vă un blog.
Aceste opinii aparţin lui Enrique Meneses, o legendă vie a jurnalismului spaniol, din interviul pe care Mihai Mateaş i l-a luat recent pe blog. Declaraţiile acestui profesionist care a simţit din mers trendurile şi s-a adaptat fiecărei perioade îmi spun mai multe lucruri despre direcţia în media pentru viitor.
Probabil tiparul va deveni un lux la fel cum era pana de pe vremuri. În 2012, vom asista la marea digitalizare în media şi nu numai.
La 22 de ani de la 22 decembrie, avem libertatea de a ne fute singuri istoria
Azi e o zi în care cu 22 de ani în urmă se scriau câteva episoade din istoria românilor. Cea mai bună scriitură a unui jurnalist care a trăit evenimentele de la Timişoara o puteţi citi AICI (bravo, Sobo).
Eu aveam atunci doar 6 ani şi mă pregăteam să împodobesc bradul, undeva într-o cămăruţă încălzită de un godin, cu gândul la Moş Gerilă. Acum, după 22 de ani, alerg să-mi plătesc ratele la bănci, mănânc pe fugă un burger şi sorb o cafea caldă în drum spre redacţie, în timp ce-mi verific mailul de pe telefon. Sunt liberă să spun ce vreau cititorilor mei de pe blog şi de pe Twittter. Şi fac ce-mi trăzneşte prin cap. Cu bune şi cu rele. M-am construit într-un sistem liber şi am ales să fiu ceea ce am vrut.
A meritat!
Azi, pe 22 decembrie, premierul este huiduit în Parlament în timpul unei moţiuni de cenzură. Un moment istoric peste care intră un breaking news cu vrăjitoarea Vanessa care este dată în urmărire generală. Avem până şi libertatea să ne futem singuri istoria.
Alte poveşti despre 22 decembrie au mai scris:
Cea mai emoţionantă poveste – asasinarea Polixeniei
Mălina alis Newdata – aici
Cosmin ne spune să le aprindem o lumânare – aici
Boris îndeamnă la tăcere aici şi ne arată două imagini din Scînteia acelei zile.
Cristina Bazavan zice pe Twitter: “acum bagaje, atunci eram in Alexandria si il asteptam pe Mos Gerila, neintelegind mare lucru din ce urma sa vina”
Sandman ne arată un filmuleţ – aici.
Dorian avea 11 ani şi era fericit – aici.
Mihai, un martir nerecunoscut – aici.
Revolutia la Sibiu văzută prin ochi sinceri şi neprietenoşi de Gropar (post mai vechi, dar nu mai puţin interesant).
Marieta scrie despre 22 de ani de tristeţe.
“Am urcat în Balconul Operei pentru a muri”, scrie Claudiu Iordache.
Alis: “Am stat toate zilele alea, strânși toti într-o cameră cu o cârpă pusă în geam.”
Cabral îşi respectă eroii.
Tibi Farcaş despre ziua în care a fost mândru că este român.
Vladimir: “Oricâte abuzuri s-ar face în prezent, nu se trăieşte cu aceleaşi botniţe”
Alte postări:
http://garciamuerte.blogspot.com/2011/12/22-decembrie-si.html
http://cartim.ro/22-decembrie-acum-20-de-ani/
http://blogdebucuresti.ro/2011/12/22/22-decembrie-1989-constanta/
http://www.criserb.com/blog/amintiri-de-la-revolutia-din-22-decembrie-1989.html
http://anies.ro/wordpress/?p=66
MAI MULTE EXPERIENŢE CITIŢI LA COMENTARII. MERITĂ!
Provocare: Managerul de presă, azi
Într-o lume normală, managerul de presă ar trebui să fie reprezentatul patronului în faţa jurnaliştilor. Atunci când una dintre cele două părţi îl revocă din funcţie, managerul în cauză trebuie să dispară din ecuaţie şi să fie înlocuit.
În cazul de faţă, când managerul se implică în politica editorială într-o presă pe care o vrem cu toţii liberă, cele două părţi, patronul şi jurnaliştii, ar trebui să-l revoce din funcţie. Dar cine are curajul s-o facă? Nici măcar patronul… Trist
Militez ca postarea lui Alex Nedea cu ancheta despre Boureanu să fie preluată pe cât mai multe bloguri. Cam aşa i-am putea demonstra unui manager de presă ce înseamnă online-ului.
Mulţumesc.
Adevărul despre libertatea presei
Pentru opinia publică, a vorbi despre libertatea presei în condiţiile actuale din media româneşti este ca şi cum ai discuta despre funie în casa spânzuratului. Cu toate acestea, de când dau eu cu pana în taste, nu pot spune că am făcut vreodată ceva împotriva voinţei mele. Pe oriunde am fost mi-am făcut datoria faţă de public, cât mai bine posibil din poziţia pe care am avut-o. Şi acest lucru mă face să spun că am fost şi sunt liberă. Pentru că am nişte principii după care îmi guvernez profesia. Şi sunt aceleaşi după care îmi trăiesc propria viaţă.
Între spiritul de turmă şi sentimentul de haită
Trăgând linie, privind în urmă, văd un an greu. Văd un labirint de întâmplări, în care nimic nu a fost întâmplător. Am scos capul mai mult din spatele butoanelor şi am mirosit participativ modul în care se desfăşoară viaţa online a românilor.
Sunt oameni organizaţi în haite şi oameni organizaţi în turme. Dacă vrei să faci parte din online, trebuie să accezi la una dintre cele două tabere. Dacă ai un brand, haita face primul pas spre tine. Dacă eşti mic, te bagi în seamă şi storci tot ce e mai bun în tine pentru a fi remarcat. Hehehee, dar e drum lung până acolo. De regulă, cei mici stau în turme şi gravitează în jurul unor lideri de haite. Care lideri nu sunt mereu aceiaşi, iar oile se schimbă în funcţie de afinităţi şi de gradul atenţiei pe care le-o oferă cei din haită. Continue reading
Adevărul TV are o mică problemă cu domeniul
Nişte băieţi deştepţi îl aşteaptă pe Patry cu oferta pentru domeniul adevarultv.ro. Dacă sunteţi interesaţi de acest domeniu, contactaţi adriandinescu@mail.com şi avmariusbologa@yahoo.com.
Bravo, băieţi! Sunteţi fraieri dacă-l daţi pe mai puţin de 100 de mii de coco!
Bonus: Sunt şi mai stupizi băieţii lui Patry cu cât au luat (vezi AICI cine) domeniul adevaruldeseara.ro, dar nu-l folosesc (încă?).
UPDATE: Adinel Chiriţă mi-a arătat whois-ul de la adevarul.tv (domeniul pe care va rula interfaţa online a televiziunii), care a fost înregistrat în iunie 2008 (cu 3 ani înainte de a se vorbi despre acest nou canal).
Scrisoarea pierdută a lui @M_Mordechai
Pentru că tot sunt la capitolul dizertaţiei despre erorile generate de UGC în media tradiţionale, am descoperit una proaspătă, adusă la cunoştinţă chiar de “victima” cazului. Am săpat puţin pe marginea ei.
Povestea pe scurt: cum ajunge un blogger să fie acuzat de fals pe nedrept de către o agenţie de ştiri, care îi preia un articol de opinie de pe blog şi îl atribuie unui editorialist cunoscut, lui CTP în persoană. Continue reading